Noi pe Facebook

Ne urmăresc

1240446 Vizitatori

Vizitatori online

Avem 62 vizitatori online


Designed by:
SiteGround web hosting Joomla Templates

Monumente și parcuri PDF Imprimare Email

Parcul municipal "Mihai Eminescu"

parcul eminescu

În anii 1880 - 1881, în timpul în care era primar Costache Vârlan, s-a desfiintat depozitul de gunoaie din centrul orasului, iar pe locul lui s-a creat Parcul municipal (1888 – 1890). Gratie preocuparilor deosebite ale avocatul Ion I. Vasiliu, în anul 1913 parcul a fost amenajat dupa model englezesc. În anul 1893, senatorul V.A. Urechia a donat orasului Galati primul bust al lui Mihail Kogalniceanu (autor Wladimir Hegel), care a fost amplasat în Parcul municipal, apoi în fata Facultatii de Mecanica a Universitatii "Dunarea de Jos".

parcul eminescu1

Din descrierea facuta în 1927 de N.G. Munteanu-Bârlad: Parcul are "frumoase straturi de flori împrejurul bazinului de apa, un pod betonat pe sub salciile pletoase conduce catre stâncile, tot din beton, unde se afla un frumos chiosc rustic, la poalele caruia, apa prelinsa printre stânci formeaza mici elestee, cu malurile acoperite cu iarba verde. Sub o salcie pletoasa se afla statuia din marmura a poetului Mihai Eminescu, iar la intrare bustul omului politic Mihail Kogalniceanu".

Amenajarea peisagistica "Parcul municipal Mihai Eminescu" prezinta importanta istorica, peisagistica si ecologica. Acest parc mai pastreaza câtiva arbori contemporani cu Mihai Eminescu care poposi aici de mai multe ori mai ales în ultima parte a vietii. În parc exista un mic lac artificial si un loc amenajat unde-n trecut fanfara militara sustinea recitaluri.

La 16 oct. 1911, în Parcul municipal, s-a dezvelit prima statuie din tara a poetului Mihai Eminescu, opera în marmura a sculptorului Frederic Storck. Festivitatea dezvelirii monumentului a fost o sarbatoare de mari proportii. Actul de inaugurare este semnat de mari personalitati: N. Iorga, Duiliu Zamfirescu, C.C. Arion, ministrul culturii, Mihail Sadoveanu, Jean Bart, Emil Gârleanu, Ion Minulescu, Dimitrie Anghel, Fr. Storck, actrita Maria Filotti, episcopul Nifon al Dunarii de Jos. Actul poarta 75 de semnaturi. Bustul poetului iese dintr-un bloc de marmura alba, pe fata caruia, într-un altorelief bine conturat este realizat geniul poetului exprimat prin corpul unei femei tinere ce poarta în mâna o faclie. Semnificatia lucrarii este data chiar de sculptorul Fr. Storck într-o declaratie data în ziarul "Dimineata", nr. 2738, în anul 1911.

mihai eminescu 500x393

Despre felul cum a gândit Frederic Storck transpunerea în marmura a chipului luminos al lui Eminescu, aflam din însesi marturiile sculptorului. Iata ce declara el într-un interviu acordat publicistului Alexandru Mavrodi, aparut în ziarul „Dimineata”(anul VIII, nr. 2788): „Nu mi-as fi putut închipui niciodata pentru chipul celui mai mare poet-filozof al nostru un soclu banal, din unele din acele socluri care nu spun nimic, nici mintii, nici sufletului. Mai potrivit cu geniul sau poetic, eu l-am vazut pe Eminescu, în conceptiunea mea, iesind dintr-o stânca, simbol al celei mai desavârsite eternizari. Si cum nu am voit sa fie un simplu portret al lui Eminescu, l-am caracterizat în linii mari. Împreunând severul cu idealul, am înteles ca în expresia vaga a privirii sa pun mult mai mult din melancolia sufletului sau, melancolie care rasare asa de minunat din tot ce a scris poetul acesta mare si ca minte si ca suflet. Sufletul i se citeste în priviri, mintea în geniul care, tinând în mâna faclia de lumina, iese din blocul de marmura al stâncii, risipind în juru-i lumina operelor geniale, cu care Mihai Eminescu a îmbogatit gândirea si poezia româneasca”.


Grădina Publică

gradina publica

Gradina publica de la Galati s-a infiintat in anul 1846, cand, prin grija parcalabului Iorga Ghica, bun prieten al domnitorului Mihail Sturdza, s-au plantat 3500 pomi. Mai tarziu, gradina s-a marit si s-a organizat o sera de flori. In anul 1913 s-au refacut doua sere mari cu plante exotice. In anul 1923 s-a construit un bazin cu o largime de 20 m si o adancime de 1,20 m. In stanga bazinului se aflau doua mari sarcofage de piatra, unul dezgropat din malul cetatii Barbosi, iar al doilea mai mic, descoperit in cartierul Lozoveni. Azi, sarcofagul de la Barbosi se afla la Muzeul National de Antichitati din Bucuresti, iar cel descoperit in cartierul Lozoveni este la Muzeul de Istorie Galati in Lapidarium.

In Marele dictionar geografic, G.I. Lahovary enumera la Galati Gradina publica si Parcul municipal. In anul 1927, N.G. Munteanu-Barlad, Galatii, facea urmatoarea descriere a Gradinii publice: "Parcul ocupa 12 ha”. La inceputul secolului trecut gradina era prevazuta cu un lac si pod peste el, iar in mijlocul lacului se afla o fantana arteziana clasica.

Situata in apropierea Complexului Studentesc, Gradina Publica reprezinta o zona deosebit de frumoasa pentru odihna si recreere, oferind o priveliste deosebita spre Lacul Brates, Prut si gara principala a Galatiului. O plimbare prin Gradina publica, unde odinioara se jucau popice si cricket, dezvaluie ronduri de flori si gard viu, alei umbroase si o fantana arteziana aflata aproape de intrarea principala, a carei apa este purtata de vant. Fantana dateaza din anul 1960, fiind realizata de Stela Ganescu si N. Constantinescu. Este in forma de cupa decorata la exterior cu mozaic, avand diametrul bazinului de 19 m, iar bordura bazinului de 1,10 m.

In Gradina publica, ea insasi monument istoric, troneaza doua busturi monumente istorice:

Bustul lui I.L. Caragiale a fost dezvelit in 1956 si este realizat din piatra artificiala, de sculptorul Andrei Ostap. In conceperea lui, artistul s-a folosit, se pare, de ultima fotografie a dramaturgului, cea din 1912. Este un Caragiale care, aflat printre straini, la Berlin , ducea dorul tarii si simtea lipsa tuturor celor care ii erau dragi.

Galatenii i-au apreciat intotdeauna opera, actorii Teatrului Dramatic i-au jucat de-a lungul anilor comediile, iar bustul lui Andrei Ostap a ramas sa dea lumina celor care, daca nu zilnic, macar in zilele de sarbatoare, in cautarea unei oaze de liniste, vin sa se plimbe pe aleile Gradinii publice sau sa se odihneasca pe o banca.

Andrei Ostap este absolvent al Institutului de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" din Bucuresti, unde i-a avut profesori pe Cornel Medrea si Camil Ressu.

Lucrari de arta monumentala: "Monumentul ostasului roman" (Baia Mare), "Nicolae Balcescu" si "Avram Iancu"(Tg.Mures), "Avantul" (Pitesti), "Chopen" (Bucuresti).

Bustul lui George Enescu - 1956

George Enescu a concertat in mai multe randuri in orasul Galati. Primul concert este semnalat in 1909, dat in folosul societatii de binefacere “Furnica”, al doilea in 1912, cand compozitorul a intreprins un turneu prin tara in vederea crearii fondurilor necesare instituirii premiului national “George Enescu”. Au urmat alte concerte in 1918 (pentru copiii sarmani si soldatii care facusera Romania Mare), 1923, 1926, 1930 si 1937.

Cinstindu-i memoria, galatenii i-au ridicat in 1956, in orasul lor, bustul, aflat astazi in Gradina publica (la intrare in dreapta). Lucrarea este realizata din piatra artificiala, si apartine sculptoritei Florica Ioan, autoare si a Grupului statuar “Pacea”, realizat in bronz. Privind chipul lui Enescu ne gandim la acel admirabil portret facut compozitorului de criticul muzical Emanoil Ciomac in cartea sa “Enescu” (Editura Muzicala, 1968): “Cap nobil, cu ochi extatici, aproape inchisi, cu toata fata modulata de o simtire launtrica, cu gura incovoiata nespus de dureros, cu mana stanga ce tine vioara care face una cu trupul, aproape de ureche, si cu lumina ce o raspandesc degetele care vibreaza pe coarda...”
Florica Ioan este absolventa a Institutului de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din Bucuresti (1951). A participat la expozitii de arta romaneasca organizate in strainatate: Leningrad, Moscova, Varsovia, Torino, Geneva etc. Lucrari ale sale se gasesc in muzeele de arta din Galati, Constanta, Oradea, Muzeul de Arta Nationala din Bucuresti etc. Lucrari de arta monumentala: “Odihna” (Pitesti), “Legenda” (Baile Felix), “Tabara Magheru” (Raureni) etc.


Grădina Botanică

gradina botanica


Lupoaica

Lupoaica 500x375

Lupoaica hrănind pe Romulus şi Remus, simbolul latinităţii neamului românesc.


Elice Navală

elice 500x401

Monument aniversar – 80 ani de la înfiinţarea Şantierului Naval Galaţi.


Fata pe valuri

fata pe valuri 500x377


Monumentul lui Al. I. Cuza

 cuza voda1 500x667

Compozitia realizata în altorelief, desfasurată în spaţiu pe trei laturi ale soclului, este o alegorie ce sugerează actul unirii Moldovei cu Ţara Românească, înfăptuit la 24 ianuarie 1859 (cele doua femei îmbrăţisate, dispuse pe latura frontală), precum si urmările reformei agrare de la 1864. Este o compoziţie unitară, cu calităţi plastice incontestabile. Perechea de boi aflată în jug, precum şi oamenii sunt surprinşi în procesul muncii, efortul ce-l depun fiind imortalizat în imagini vii, dinamice. Un ţăran, aplecat, ţine strâns în mâini coarnele plugului, alţii poartă pe umeri povara sacilor încărcaţi cu cereale.

Partea terminala a monumentului o constituie statuia lui Alexandru Ioan Cuza. Domnitorul este înfatisat în uniforma militara, într-o tinuta maiestuoasa, purtând pe umeri o pelerina. Mâna stânga se sprijina pe sabie, iar în dreapta, sprijinita la rândul ei pe cea stânga, tine un sul de hârtie. Modul cum l-a conceput Ion Jalea pe Alexandru Ioan Cuza ne aminteste de admirabilul portret pe care J. Poumay, consulul Belgiei la Bucuresti, i l-a facut domnitorului : „ ... este un barbat înalt, svelt, blond, privirea patrunzatoare; distins în manierele sale, el poseda un original, placut si serios mod de a purta discutia. Este un soldat magnific, purtând cu gratie uniforma. Om de ordine, energic, a facut asupra tuturor o excelenta impresie. Printul Cuza este un barbat cum nu exista altul în Principate, care vrea fericirea si independenta tarii sale. Hotarât, fara exaltare însa, modest si dezinteresat, chibzuieste cu întelepciune. Toata lumea este de acord asupra calitatilor eminente cu care este înzestrat noul domnitor”.


Statuia lui Ion C. Brătianu

IC Bratianu 500x667

Inscripţii: În faţă: “ Galaţi, Marelui român Ion C. Bratianu”; În spate: „Ion C. Bratianu, 28 iunie 1821 - 4 mai 1891”; În lateral Stânga: „Libertatea Dunarii este o conditie esentiala pentru propasirea economica a tarii – 16 noiembrie 1882”; În lateral dreapta: „Are sa se faca un regim care sa asigure libertatea Dunarii, de unde începe sa fie navigabila, pâna la Mare – 28 mai 1882”.


Bustul lui V.A. Urechia

VA Urechia 500x667


Bustul lui Vasile Alecsandri

vasile alecsandri 500x667


Statuia lui Costache Negri

costache negri 500x667

Pe o placa din bronz montata pe partea dreapta a soclului, se afla un citat din mihai Eminescu: “ Unul dintre cei mai mari nobili barbati ai românilor... Lui îi datoram, în buna parte, actele mari savârsite în istoria moderna a românilor”.

Pe partea stâga a soclului este inscriptionat un citat dintr-un toast rostit de el la Paris la 27 decembrie 1848: “În visele mele înflorite se arata viitorul României. Suntem milioane de români razletiti. Ce ne lipseste ca sa ajungem un neam mare? Unirea, numai Unirea!... Sa traiasca doar Unirea Românilor!...”.


Docherul

docherul 500x667


Poarta Turcească din Galaţi

 

poarta turceasca 500x356

Poarta Turceasca din Galati este situata pe strada Egalitatii nr. 16 si dateaza de la inceputul secolului al XIX-lea.

Monumentul istoric atesta existenta unui han care nu a rezistat in timp. Poarta turceasca reprezinta intrarea principala a hanului si are forma unei arcade cu arhivolta. De o parte si de alta a arcului subinaltat se afla cate un element decorativ, reprezentand soarele.

Se presupune ca poarta marca locul unde negustorii din vremurile medievale isi cumparau marfuri venite in portul Galati.

In anii '90 au fost efectuate restaurari in urma carora au fost eliminate multe elemente decorative (clasice, ionice si corintice).


Monumentul Eroilor Revoluţiei de la 22 decembrie 1989

 

monumentul eroilor revolutiei 500x375

Pe o placa de marmură este gravat textul: "GLORIE EROILOR REVOLTIEI ROMÂNE, 1989 -1995".


Monumentul luptătorilor români anticomunişti

monumentul eroilor romani anticomunisti 500x667

Luptătorilor români anticomunişti exterminaţi în închisoarea din Galaţi.


Mormântul comun al celor 3 aviatori căzuţi în lupte lângă Ţiganca, 1941

mormantul celor 3 aviatori 500x667

  • Lt. Observator av. Gigel Chirila, 28 ani.
  • Adj. av. Pilot Jenica Boran, 27 ani.
  • Sub-maistru Mitralior av. Nicolaie Matei, 23 ani.

Mausoleul Eroilor din Razboaiele 1877-1878 , 1916–1918 şi 1941-1945

mausoleul eroilor 500x375

În cavoul subteran există plăci comemorative din marmură pe care sunt inscripţionate numele eroilor căzuţi în cele trei războaie.

mausoleul eroilor1 500x375

Sursa: primaria.galati.ro

galati.djc.ro

bvau.ro




Tags:
Comments
Comentariu nou Căutare
Anonim   |95.77.99.xxx |2014-06-27 16:09:16
 
Scrieți comentariu
Nume:
E-mail:
 
Web:
Titlu:
UBB:
[b] [i] [u] [url] [quote] [code] [img] 
 
 
:angry::0:confused::cheer:B):evil::silly::dry::lol::kiss::D:pinch:
:(:shock::X:side::):P:unsure::woohoo::huh::whistle:;):s
:!::?::idea::arrow:
 
Vă rog să introduceți codul anti-spam pe care îl puteți citi în imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 
Copyright © 2011. Liga Studenților Basarabeni din Galați. Realizat și administrat de Andrei Urecheanu

Parteneri

logoNou   Primăria Municipiului Galați Consiliul Județului Galațiunsr

Adoptă un boboc