Noi pe Facebook

Ne urmăresc

1484066 Vizitatori

Vizitatori online

Avem 79 vizitatori online


Designed by:
SiteGround web hosting Joomla Templates

Dor de Eminescu PDF Imprimare Email
Publicat de Andrei Urecheanu   
Miercuri, 15 Iunie 2011

Chiar dacă azi a fost o zi plină de soare, cerul pare a fi mai trist și aerul mai amar. De ce? Pentru că 15 iunie poartă sobrietatea unei pierderi de acum un secol si două decenii, când România a pierdut una din cele mai puternice voci poetice. Eminescu nu a fost comemorat niciodată ca neîntrecut patriot român ci doar ca scriitor care din cauza celor patruzeci de ani de regim zis popular la Bucuresti și de comunism la Chisinău,a fost ba român pe malul Dâmboviței, ba moldovean pe malul Bâcului. Chiar și după o sută de ani articolele politice ale lui Eminescu nu au pierdut nimic din puterea lor de condamnare a celor ce au călcat pe dreptul unui stat la autodeterminare si a impus o dezbinare teritorială forțată. Eminescu a fost un mare apărător al adevărului istoric românesc care a susținut că unificarea Basarabiei cu Regatul Român nu este doar o chestiune de câștig teritorial,ci de o importanță spirituală și de supraviețuire a poporului român ca un popor puternic. Prin scrierile sale în ziarul TIMPUL, Eminescu evoca încă odată datoria noastră față de strămoși, căci dacă nu ne putem păstra intactă moșia lăsată de aceștia, măcar să avem curată conștiința că am luptat pentru ea.

Eminescu și-a trăit viața cu maximă intensitate atât în rândurile sociale, politice cât și în dragoste. A scris pătimaș în numele iubirii ce i-o purta Veronicăi Micle, care sufleteste i s-a dăruit lui Eminescu, fiind între ei o dragoste rezervată, tăinuită, dar pe atât de intensă - dovadă a morții subite a Veronicăi la câteva luni dupa stingerea marelui poet. In același an a murit prietenul de suflet și marele povestitor – Creangă. Acest trepied al morții simbolizează eternitatea legăturilor sufltești care nu pot decât convețui și nu pot fi separate de spații cu dimensiuni și energii diferite. Eminescu și-a făcut o parte de studii în Viena, unde a știut să se facă și acolo remarcat atât în proza cât și în versuri, căci talentul se recunoaște oriudne, iar talentul pe care l-a deținut el este unul milenar. A avut o viață scurtă, mistuit de o boală care l-a secat de voioșie izolindu-se în singurătate și dedicându-se sarcinii literare. Deși a trăit puțin a scris cât pentru 10 vieți și de-o valoare cât a tuturor scriitorilor la un loc. Astăzi, în amintirea lui, să ne ridicăm privirile la cer și să ne închinăm cu sufletul luceafărului în a cărei lumină se zbate încă geniul eminescian ce va dăinui pe veci în istoria românească.

Articol de Ecaterina Maftei 



Comments
Comentariu nou Căutare
Scrieți comentariu
Nume:
E-mail:
 
Web:
Titlu:
UBB:
[b] [i] [u] [url] [quote] [code] [img] 
 
 
:angry::0:confused::cheer:B):evil::silly::dry::lol::kiss::D:pinch:
:(:shock::X:side::):P:unsure::woohoo::huh::whistle:;):s
:!::?::idea::arrow:
 
Vă rog să introduceți codul anti-spam pe care îl puteți citi în imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 
Copyright © 2011. Liga Studenților Basarabeni din Galați. Realizat și administrat de Andrei Urecheanu

Parteneri

logoNou   Primăria Municipiului Galați Consiliul Județului Galațiunsr

Adoptă un boboc