Noi pe Facebook

Ne urmăresc

1240433 Vizitatori

Vizitatori online

Avem 51 vizitatori online


Designed by:
SiteGround web hosting Joomla Templates

Lăcaşe de cult PDF Imprimare Email

Arhiepiscopia "Dunării de Jos",

Catedrala Ortodoxă "Sfântul Ierarh Nicolae"

Catedrala sfantul andrei

Catedrala episcopala de la Galati este construita in stil neobizantin cu influente ale arhitecturii de cult moldovenesti. Biserica are o lungime exterioara de 37 metri si o inaltime de 42,5 metri. Compartimentarea este urmatoarea: pridvor deschis pe coloane, pronaos, naos, altar. Absidele laterale sunt inglobate in grosimea zidurilor.

La exterior temelia vizibila este din blocuri de piatra cioplita. Pridvorul deschis se sprijina pe coloane duble si arcuri trilobate. Biserica este incinsa de un brau casetat la 1/3 din inaltimea zidurilor si de un brau in torsada deasupra ferestrelor. Firide mici se insiruie sub cornisa puternic profilata. Biserica are o turla mare pe naos si doua mai mici pe pronaos.

In interior este pardosita cu dale din marmura de Carara albe si rosii si pictata in fresca. Pictura originara a apartinut lui Costin Petrescu. Catapeteasma este din caramida si braie din marmura de Carrara. Amvonul este din aceeasi marmura iar policandrele din bronz masiv.


Biserica Fortificată "Precista"

biserica precista

Biserica fortificata ,,Precista’’, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, este cel mai vechi monument istoric din Galati. În secolul al XVII lea îndeplinea o dubla functie: lacas de cult si cetate de aparare împotriva cotropitorilor. A fost construita între anii 1643-1647 în timpul domniei lui Vasile Lupu, pe locul unei vechi biserici de lemn având ca hram ,,Adormira Maicii Domnului’’.

Actuala biserica a fost ridicata de fratii Dia si Serbu, fii lui Coman, negustori braileni, si Constantin Teodor din Galati închinat biserica manastirii Vatoped de la Muntele Athos.

Pentru zidirea bisericii ,,Precista’’ Galati, constructorii au folosit piatra, caramida, nisip si var hidraulic; piatra a fost luata în parte de la ruinele castrului Tirighina-Barbosi.

Biserica fortificata ,,Precista’’ Galati are plan triconc, si este construita din patru încaperi: altar, naos, pronaos si pridvor. Daca primele doua descind din bisericile de stil moldovenesc, pridvorul are deasupra un turn-clopotnita, asemanator cu cel al bisericilor din Transilvania, prevazut cu o încapere de straja la nivelul intermediar dintre clopotnita si pronaos. Atât la acest nivel, cât si la cel al clopotnitei se gasesc creneluri pentru aparare. În afara de aceasta parte fortificata mai întâlnim si o alta la nivelui podului, unde se gasesc construite drumuri de straja si câteva zeci de metereze pentru lupte. Zidul peretilor de deasupra ferestrelor, pâna la acoperis, este dublu, formând o galerie cât poate umbla un om. Deasupra altarului exista o camera mare unde la navalirii se asigurau diferite odoare si bogatii ale orasului.

În exterior, peretii bisericii sunt sustinuti de cinci contaforti: unul foarte scurt la altar, care urca pâna la baza chenarului ferestrei, si câte doi încadreaza de o parte si de alta absidele laterale ale naosului.

Turla-clopotnita, masiva, de forma unei prisme patrate cu colturile de sus retezate oblic nu este ornamentata decât în zona cornisei cu doua rânduri de caramida asezata în unghi si cu brâul de caramizi asezate în zig zag. Acoperisul bisericii este din sindrila.

Din arhitectura religioasa moldoveneasca a fost preluata constructia turlei de pe naos, ridicata pe doua baze suprapuse, prin intermediul a cinci arcuri în pentagon. Cupola pronaosului se opreste la nivelul median al bisericii, nestrapungând acoperisul. Latura de nord a pronaosului si a pridvorului este îngrosata cu 0,90 metri, pentru a creea spatiul necesar unei scari care sa permita accesul în zona mediana fortificata a bisericii. Acest mod de realizare a scarii prin ziduri duble se aseamana foarte mult cu sistemul de constructie sasesc din Ardeal, reprezentând o cale de atac destul de neplacuta pentru invadatori, obligati sa urce unul câte unul, pâna la aparatori.

Dovedindu-si ingeniozitatea, constructorii bisericii ,,Precista’’ Galati au realizat la mijlocul traseului spre zona mediana, sub treptele scarii o capcana, astazi de 7 metri adâncime.În cazul în care asediatorii reuseau sa patrunda în acest culoar, trapele de deasupra capcanei erau trase cu un sistem de scripeti, facând dificila, daca nu imposibila, continuarea drumului spre aparatorii micii fortificatii. Zona mediana interioara a bisericii constituie sistemul de aparare propriu zis.

Dupa anul 1821 biserica s-a restaurat turnul de aparare a fost refacut si transformat în turla clopotnita, renuntându-se la refacerea turnului clopotnita de la intrare. Cutremurul din 1940 a afectat serios biserica fortificata Precista Galati, autoritatile locale solicitând restaurarea si consolidarea ei. Insistenta cererii de a salva aceasta biserica Galateana va face ca în anul 1952, episcopul Chesarie al Dunarii de Jos sa primeasca aprobarea pentru începerea lucrarilor. Sef al santierului de reparare si restaurare a biserici fortificate Precista Galati, a fost arhitectul Eugen Chefneaux. Conform raportului acestuia rezulta ca din constructia veche a bisericii nu se mai pastrau decât zidurile, o parte a bazei turlei Pantocratorului si a turnului de aparare de pe exonartex.

Biserica ,,Precista’’ – Galati bijuterie defensiv bisericesca, este o veritabila opera de arta a genului, remarcabila atât prin expresivitatea formelor si plastica arhitecturala, cât si prin eficacitatea sistemului defensiv.


Biserica "Adormirea Maicii Domnului"

Mavromol

adormirea maicii domnului

Biserica Mavromol din Galati a fost inceputa de catre domnul Gheorghe Duca (supranumit Albaniotul) in cea de-a treia domnie in Moldova si terminata in 1702 de catre fiul sau, voievodul Constantin Duca care a inchinat-o schitului Mavromol de la Constantinopol.

Dupa ce in anul 1736 a fost arsa de turci, Grigore Duca, fiul lui Constantin Duca, a inchinat-o Mitropoliei din Iasi.

La 13 august 1765 Alexandru Ghica a infiintat pe langa biserica o scoala elineasca pusa sub epitropia caimacamului de Galati si a patru negustori. In anul 1766 este consemnat un dascal moldovean care isi desfasura aici activitatea.

Razboiul ruso-turc, 1768-1774, si razboiul ruso-austro-turc 1787-1792 au provocat distrugeri profunde orasului Galati si bisericii Mavromol. Scoala si-a intrerupt activitatea si s-a reinfiintat abia in anul 1803 prin hrisovul lui Constantin Moruzi. In timpul revolutiei din 1821 biserica a fost arsa de turci.

Constructia actuala dateaza din perioada 1858-1861, si respecta planul initial.

Biserica are plan bazilical necompartimentat. Absidele laterale apar in exterior in rezalituri. Tavanul este format din trei calote separate prin arce dublou. Turla Pantocrator si turla clopotnitei sunt din scandura imbracata cu tabla. La exterior biserica este tencuita cu praf de piatra. Intrarea se face pe latura de sud printr-o usa marcata de un portal cu icoana de hram si simboluri heraldice: capul de bour si doi lei. Tot pe latura de sud, in medalion, sculptata in piatra, este stema Moldovei.

Catapeteazma a fost adusa de la biserica ,,Sfantul Sava" din Bucuresti.

Fundatiile sunt din piatra, pereti din caramida, sarpanta din lemn si invelitoare din tabla.


Biserica "Sfântul Dimitrie"

biserica sf dimitrie


Biserica "Intrarea in biserică"

Vovidenia

Biserica Vovidenia

Biserica ,,Intrarea in Biserica - Vovidenia" din Galati a fost ctitorita in anul 1790, de banul Ion Carja. In acelasi an a fost sfintita de protopopul G. Avram.

In timpul revolutiei din anul 1821 Biserica ,,Vovidenia" a fost arsa de catre turci, impreuna cu celelalte biserici din Galati. S-a reparat si s-a resfintit in anul 1823 de catre Gherasim Clipa, episcopul Romanului. Pana in anul 1863 a servit drept catedrala a orasului Galati.

In anul 1863, domnitorul Alexandru Ioan Cuza si doamna Elena Cuza au participat la slujba de Pasti la biserica Vovidenia. Alexandru Ioan Cuza a venit pentru ultima data la Galati, in mai 1865, la inmormantarea mamei sale, Sultana Cuza, inhumata in curtea bisericii Vovidenia. In anul 1873, la inmormantarea Domnitorului, osemintele Sultanei Cuza au fost duse la Ruginoasa si asezate in cavoul familiei.

Biserica are plan triconc cu elemente arhitecturale si decorative specifice arhitecturii religioase moldovenesti. Pronaosul este acoperit cu o bolta in leagan, naosul este acoperit de turla Pantocrator care se micsoreaza treptat prin arce dublou.

La exterior, biserica este incinsa cu un brau median format din doua siruri de caramizi asezate pe colt. Cornisa este decorata cu ocnite. Fundatia este din bolovani de rau si beton, zidaria de caramida, sarpanta din lemn si invelitoare din tabla

In perioada 1951-1952 biserica a fost refacuta deoarece in 1944, ca urmare a bombardamentelor, peretele din partea nordica a fost distrus. Intre 1957-1964, s-a pictat interiorul in tempera, in stil neoclasic, iar in 1967 s-au pictat si peretii interiori ai pridvorului.

La cutremurul din 1990, turlele de pe naos si altar s-au prabusit, iar turla clopotnita a fost grav avariata. S-a inceput reconstruirea lor si consolidarea bisericii cu stalpi si centuri din beton, lucrarile fiind terminate in 1994.


Biserica romano-catolică

biserica romano catolica

Biserica Romano-Catolica din Galati este amplasata la întâlnirea a trei strazi: Domneasca, Garii si Mihai Bravu, ceea ce îi confera o perspectiva deosebita. În curte, de o parte si de alta a intrarii, sunt statuile ,,Sfântul Francisc de Assisi" si ,,Sfântul Anton de Padova". Biserica detine orga cumparata de vornicul Vasile Alecsandri, tatal poetului si Icoana ,,Sfântul Ioan Botezatorul predicând", pictura în ulei, al carei autor este pictorul italian Pasquale Sarullo.

Cele dintâi date despre Biserica Romano-Catolica din Galati le avem de la misionarul franciscan Francisc Pastis de Candia (1622). Despre aceeasi biserica aminteste si episcopul Marcu Bandini în ,,Codex Bandinus”, tiparita de Academia Româna: ”Exista la Galati o biserica catolica din caramizi nearse, facuta dupa un plan rudimentar, acoperita de stuf, fara clopot…” (11 noiembrie 1646). Biserica a fost mistuita de incendiul din 1660. S-a construit o alta biserica, fapt confirmat de marturia episcopului Vito Piluzzi care a vizitat-o în 1682: ”biserica de lemn, acoperita “all italiana” are trei altare si e bine înzestrata cu icoane si vesminte.”

Din arhivele Vaticanului, reiese faptul ca pe terenul actualei biserici exista în anul 1654 o biserica construita din pamânt si paie. Aceasta a fost distrusa în anul 1798 si pe acelasi loc a fost ridicata o biserica noua sfintita la data de 5 noiembrie 1844. Parohul Daniel Pietrobono a refacut si marit biserica, dându-i forma pe care o are în prezent.

În timpul domniei lui Mihai Sturza (1834- 1849), o perioada prospera pentru Galati, orasul a devenit porto-franco. În aceasta perioada s-au stabilit în oras italieni, francezi si austrieci iar odata cu ei apar si reprezentantii consulari ai diferitelor state apusene.

Consulul italian Geymen împreuna cu agentul consular francez Violer au constatat în anul 1833 ca a sporit numarului de credinciosi catolici, motiv pentru care au format un comitet, în scopul adunarii de fonduri necesare pentru construirea unei noi biserici.

La 21 august 1838 a fost numit primul paroh de Galati, preotul franciscan Stefan Rossi. Executarea lucrarilor a fost încredintata inginerului Rizer. La constructia bisericii au contribuit cu aport banesc episcopul Ardolini, printul Mihai Sturza si fratii ortodocsi. Biserica a fost terminata în anul 1844, închinata Sfântului Ioan Botezatorul si sfintita în ziua de 5 noiembrie 1844.

În anul 1893 biserica a fost marita. Deasupra altarului mare este pusa opera pictorului sicilian Sarullo, reprezentându-l pe Sfântul Ioan Botezatorul care predica în împrejurimile Iordanului. Tot acum sunt aduse si sculpturile lui Vincenzo Fatorini. Biserica era întretinuta de comunitatea italiana din Galati si se afla situata lânga vechea piata a orasului. În urma contributiilor regelui Piemontului Carol Albert, Sfatul municipal a cedat terenul bisericii.

În 1926, preotul Ulderico Cipolloni a ridicat monumentul Sfântului Francisc situat în partea dreapta a intrarii în curtea bisericii iar în anul 1934, prin grija preotului Ioan Duma s-a construit monumentul închinat Sfântului Anton de Padova, în partea stânga a bisericii.

Printre obiectele de valoare artistica amintim: Altarul Mare, executat din marmura colorata, tabloul "Sfântul Ioan Botezatorul predicând", Statuia Inimii Preasfinte a Domnului Iisus Hristos, Statuile Pieta si Sfântul Francisc de Assisi.


Biserica greacă

biserica greaca


Biserica "Sfântul Nicolae"

biserica sf nicolae

În anul 1776, domnul Mihail Racovita a ridicat Biserica ,,Sfântul Nicolae’’ si a închinat-o manastirii ,,Sfânta Ecaterina" de la Muntele Sinai. Biserica avea dimensiuni mici si plan trilobat. Anul constructiei este marcat în fundatiile si pardoseala actualei biserici. În timpul revolutiei din anul 1821 biserica a fost arsa de turci.

Constructia bisericii actuale a început în 1839, prin contributia enoriasilor galateni si ofranda de 200 galbeni a lui Constantie, arhiepiscopul Sinaiului, unde Biserica ,,Sfântul Nicolae" era închinata. Sfintirea s-a facut în anul 1845.

În aceasta biserica, în anul 1806, a fost înmormântat generalul rus Prozorovsky, maresal al armatei rusesti în Principate. Fiicele generalului au donat odoare bisericii ,,Sfântul Nicolae" din Galati, si au deschis un cont de 10.000 ruble la banca din Odessa, ale carui dobânzi urmau a se transmite bisericii la fiecare zece ani. Banii au fost trimisi o singura data.

Tot la Biserica ,,Sfântul Nicolae" din Galati a fost înmormântat, în anul 1825, primul consul al Austro-Ungariei, Iosif Manzuoli de Corolari.

Din 1877 pâna în 1903 a servit ca biserica episcopala a Episcopiei ,,Dunarii de Jos", dupa ce sediul Episcopiei ,,Dunarii de Jos’’ s-a mutat de la Ismail la Galati. În urma cutremurului din anul 1903 biserica a suferit degradari profunde.

Biserica ,,Sfântul Nicolae’’ are planul în forma de nava, compartimentata prin doua siruri de coloane. Pe peretele de vest si pe primele doua coloane octogonale din biserica se sprijina turla Pantocrator, cu sectiune circulara. Catapeteasma din lemn sculptat separa absida altarului de restul bisericii.Pictura a fost refacuta dupa 1980 în culori foarte stridente.

La exterior biserica prezinta câteva elemente decorative grecesti: coloane dorice adosate, frontoane triunghiulare si denticuli. Biserica de la 1776 a fost mai mica si a avut plan trilobat. Fundatia este din bolovani de râu, zidaria de caramida, sarpanta din lemn si învelitoarea din tabla.

O parte din icoanele bisericii provine de la bisericile demolate: Sfântul Gheorghe si Sfânta Vineri. Renovarea bisericii s-a realizat în mai multe etape;în anul 1940 s-a refacut turla, între si 1982-1984 biserica a fost consolidata cu o retea de stâlpi si centuri din beton iar în anul 1990 s-a adaugat o învelitoare noua din tabla.


Biserica "Sfântul Haralambie"

biserica-sf-haralambie


Biserica "Sfântul Spiridon"

biserica sf spiridon

Sursa: primaria.galati.ro

galati.djc.ro

bvau.ro


 



Tags:
Comments
Comentariu nou Căutare
Scrieți comentariu
Nume:
E-mail:
 
Web:
Titlu:
UBB:
[b] [i] [u] [url] [quote] [code] [img] 
 
 
:angry::0:confused::cheer:B):evil::silly::dry::lol::kiss::D:pinch:
:(:shock::X:side::):P:unsure::woohoo::huh::whistle:;):s
:!::?::idea::arrow:
 
Vă rog să introduceți codul anti-spam pe care îl puteți citi în imagine.

3.26 Copyright (C) 2008 Compojoom.com / Copyright (C) 2007 Alain Georgette / Copyright (C) 2006 Frantisek Hliva. All rights reserved."

 
Copyright © 2011. Liga Studenților Basarabeni din Galați. Realizat și administrat de Andrei Urecheanu

Parteneri

logoNou   Primăria Municipiului Galați Consiliul Județului Galațiunsr

Adoptă un boboc